Dumnezeu te iubeşte, schimbarea este posibilă

de Jonathan Inman

Inima îţi bate repede. Nu ştii ce să crezi. Te simţi puţin jenat, poate foarte jenat. Colegul tău de cameră tocmai a clarificat ceea ce gândeai deja; sau poate că nici nu aveai idee. Nu te mai întrebi ce este cu colegul tău de cameră, dar acum te întrebi cum să te confrunţi cu homosexualitatea lui. Timpul pare să stea în loc pentru o clipă, în timp ce vă uitaţi unul în ochii celuilalt, întrebându-vă amândoi care va fi reacţia ta.

Ar putea fi la fel de uşor colegul tău de birou. Poate că în loc de „Sunt gay”, această persoană cu care ai petrecut atâta timp în cercuri atât de apropiate, a spus în schimb: „Sunt bisexual”. Poate că altcineva ţi-a spus deja; poate că se pare că toţi ceilalţi ştiau deja. Poate te gândeşti ce înseamnă aceasta pentru relaţia voastră, sau pentru reputaţia ta. Dar chiar acum ai pe cineva în faţa ta care ţi-a revelat ceva atât de personal şi de important încât trebuie să răspunzi. Ce spui? Ce faci?

Dacă este ceva dificil pentru colegul tău de cameră, această dificultate este probabil să-l afecteze şi pe celălalt. Colegul tău de cameră poate avea un interes profund faţă de felul în care vei trata această dezvăluire. Ceea ce crezi şi simţi despre colegul tău de cameră contează. Ca şi tine, colegul tău de cameră este o persoană preţioasă făcută după chipul lui Dumnezeu. Ca şi tine, este un păcătos, predispus să facă lucrul cel greşit şi să ia lucrurile în modul greşit. Ca şi tine, colegul tău de cameră nu ştie ce se va întâmpla mai departe, şi poate că nu prea se simte în largul lui aşteptând să vadă reacţia ta.

Poţi simţi o tensiune între a susţine ceea ce crezi tu că este corect, şi a trăi ceea ce crezi. A susţine adevărul şi a acţiona în dragoste pot părea două lucruri în complet dezacord unul cu celălalt. Creştinii simt acest fel de presiune tot timpul, dar homosexualitatea este o problemă atât de emoţională încât poate mări tensiunea. Faptul de a împărţi un spaţiu în comun cu o altă persoană implică de obicei un conflict, şi faptul de a locui şi a lucra împreună în fiecare zi creează multe prilejuri pentru fricţiune. Dacă eşti creştin, aceste conflicte sunt şi oportunităţi pentru a extinde harul Evangheliei.

Ce să NU faci

Înainte de a lua în considerare lucrurile pozitive pe care le poţi face pentru a extinde acest har la colegul tău de cameră, poate vrei să-ţi faci timp să te asiguri că vei evita unele greşeli obişnuite care pot interfera  cu arătarea dragostei lui Dumnezeu. Lucrurile pe care vei vrea să fii sigur că NU le faci includ următoarele:

Nu certa – Da, este desigur potrivit şi chiar necesar uneori să le comunicăm clar oamenilor ce spune Dumnezeu că este adevărat despre purtarea lor, chiar dacă, sau îndeosebi când ceea ce fac ei este păcătos şi distructiv (Ezechiel 3:17-21). Cu toate acestea, credincioşii cedează frecvent tentaţiei de a se simţi mai bine cu privire la ei înşişi şi la situaţia lor, comunicând adevărul lui Dumnezeu într-o manieră condescendentă, făţarnică, nerăbdătoare şi/sau nedemnă. Care este diferenţa dintre a vorbi cu îndrăzneală şi a certa pur şi simplu? Inima ta.

Hai să recunoaştem; ca orice fiinţă omenească, eşti predispus la păcat în vorbire, şi eşti predispus să fii mândru în inimă şi să fii iritabil când trebuie să te confrunţi cu ceva cu care ai prefera să nu te confrunţi deloc, în special dacă aceasta implică un conflict. Trebuie să arunci o privire (şi poate o a doua sau o a treia privire) la propria ta inimă şi la motive, înainte de a rosti judecata lui Dumnezeu în Numele lui Dumnezeu asupra homosexualităţii colegului tău de cameră (Iacov 1:26).

Nu încrucişa mâinile – De asemenea, nu vrei doar să încuviinţezi convingerile care se bazează pe adevărul lui Dumnezeu, ci poate fi foarte ispititor să părăseşti ceea ce pare să fiu un set nepractic de credinţe în favoarea unor valori care pot face să fie mai uşor să te înţelegi cu oamenii. Dacă acest coleg de cameră al tău este drăguţ şi fragil emoţional, neînţeles sau nedreptăţit de alţii, nu ajută pe nimeni dacă justifici neadevărul de dragul comodităţii (Proverbe 25:26).

Nu inventa – Uneori suntem tentaţi, nu atât de mult să spunem „nu” adevărului lui Dumnezeu şi „da” neadevărului, cât să spunem mai degrabă „da” la amândouă. A arăta adevărul de pomană face doar lucrurile mai confuze (Proverbe 24:10-12). Dacă într-adevăr nu eşti sigur ce gândeşte Dumnezeu despre homosexualitate, sau dacă nu eşti sigur că îţi pasă prea mult despre ce gândeşte Dumnezeu, este important să fii sincer cu privire la îndoielile tale. Totuşi, dacă eşti sigur care este adevărul, nu te ascunde în spatele faptului că alţi oameni susţin păreri diferite, pentru a evita un conflict cu privire la părerea ta.

Nu te opune – Poţi fi tentat să mocneşti în tăcere resentimente, gândind că acest coleg al tău de cameră te-a nedreptăţit, punându-te în această situaţie. Orice lucru mic – chiar lucruri care nu au nici cea mai mică legătură cu preferinţa sau practica sexuală a colegului tău de cameră – se pot agrava din cauza unui conflict în mare parte nerezolvat. Mai bine aţi avea un conflict despre ceva important, decât despre cine a lăsat o farfurie pe tejghea sau despre cine a lăsat fereastra deschisă când ploua (1 Corinteni 13:5).

Nu bârfi – Dezvăluirea unei informaţii sensibile şi potenţial dăunătoare despre o persoană, faţă de o altă persoană, este un moment potrivit pentru precauţie, nu pentru bârfă. Unora s-ar putea să le pese, altora să nu le pese ce spui despre ei, sau cui spui. Oricum, te poţi afla în situaţia de a fi nerăbdător de a vorbi cu cineva despre dezvăluirea colegului tău de cameră, nu ca să te ajute să pui lucrurile în ordine, ci mai degrabă ca să-ţi satisfaci o dorinţă plăcută de a spune altora ceva personal şi privat despre altcineva. Identifică o persoană de care simţi că te poţi apropia şi a cărei pricepere crezi că ţi-ar putea fi de ajutor. A vorbi cu un confident bun este minunat; alege bine şi opreşte-te aici (Proverbe 11:13; 23:9-10; 26:20).

Nu te certa – Îndeosebi dacă persoana care îţi spune că este gay pare ostilă, sfidătoare sau prea categorică, poţi fi tentat să răspunzi la foc cu foc, fiind la fel de ostil, de sfidător sau de categoric. Chiar dacă persoana cu care vorbeşti este bine manierată şi politicoasă, chiar şi numai potenţialul pentru conflict te poate provoca să vrei să îndepărtezi cu forţa ceea ce contribuie la încordarea ta, chiar dacă acel ceva este o altă persoană. Cearta îi dă doar colegului tău de cameră un bun motiv de a da la o parte orice altceva ce ai putea spune sau face (Proverbe 15:1-4; 20:3).

Nu dispreţui – Evitând cearta, poţi fi tentat să dai mici lovituri ici şi colo colegului tău de cameră, trecând de la a purta pică, la conflictul indirect plin de ranchiună, vrând să-l răneşti pe colegul tău de cameră în moduri fără importanţă, ca să afli doar că întăreşti ceea ce el a luat ca pe un fapt de la sine înţeles: creştinii îi urăsc pe gay (Proverbe 24:28-29).

Nu fugi – În sfârşit, într-o încercare de a evita atât conflictul cât şi greşelile, poţi fi tentat să te retragi complet din situaţie. Poţi căuta să micşorezi contactul tău cu această persoană, să-ţi limitezi conversaţia la chestiuni „sigure” şi să eviţi situaţiile unde probabil că va trebui să te confrunţi cu orice este legat de neînţelegerea voastră. Poate chiar iei în considerare să schimbi camera. Ceea ce poate comunica aceasta  (deşi poate nu este intenţia ta) este că sexualitatea celeilalte persoane nu este ceva cu care vrei să ai de-a face (Proverbe 25:19; 28:1).

Ce SĂ FACI

Deci ce POŢI să faci ca să răspunzi ca şi creştin colegului tău de cameră, în aceste împrejurări?

Roagă-te – Înainte de a face ceva, înainte de a spune ceva cuiva, roagă-te. Dacă nu eşti sigur ce să spui sau ce să faci, Îi poţi cere lui Dumnezeu înţelepciune şi poţi şti că el îţi va da (Neemia 2:4; Iacov 1:5).

Vorbeşte – Uneori persoana care face dezvăluirea poate să nu vrea să mai discute cu tine despre aceasta, dar aceasta ar fi neobişnuit. Dacă acest coleg de cameră al tău crede că eşti cineva faţă de care poate fi deschis, este un semn bun că poate vrea să continue conversaţia. Mai întâi, poţi pune întrebări precum: „Este ceva despre care ai vorbit cu mulţi oameni?” sau „Ai fost îngrijorat cu privire la faptul de a-mi spune?” sau: „Cum a fost pentru tine când ai înţeles aceasta despre tine?” Când ai îndoieli, întreabă şi ascultă (Proverbe 15:28; 18:13).

Îţi poţi exprima şi propriile gânduri, având grijă să nu insişti ca cealaltă persoană să fie de acord cu tine. De exemplu, poţi spune lucruri ca: „Este diferit pentru mine; nu sunt obişnuit ca oamenii să-mi spună asta”, sau „Mulţumesc că mi-ai spus; apreciez că eşti sincer cu mine în această privinţă”. Dacă eşti întrebat ceva ca: „Ei, bine, ce crezi?” poţi răspunde: „Ei, bine, nu sunt sigur – mă simt puţin confuz şi încurcat”, sau : „De fapt, am convingeri religioase puternice cu privire la homosexualitate, şi sunt destul de preocupat despre cum ai putea reacţiona”. Aceasta o pune atunci pe cealaltă persoană într-o poziţie fie de a lăsa lucrurile acolo unde sunt  pentru un timp, fie de a merge puţin mai departe cu tine, ştiind că eşti sensibil la cât de delicată poate fi conversaţia (Proverbe 15:18; 17:14; 20:3).

Cunoaşte-ţi opţiunile – Uneori oamenii se pot simţi prinşi în capcană de dezvăluirea despre homosexualitate a unui coleg de cameră. Un mod de a nu simţi  ca şi cum opţiunile tale sunt anulate, este să ştii care sunt aceste opţiuni. De exemplu, sunt împrejurări în care ar fi de înţeles să ceri o altă  cameră. Poate că NU vrei neapărat să schimbi locul în care locuieşti, dar faptul de a şti dacă şi cum o poţi face, te va face să te simţi puţin mai mult ca şi cum ai putea să o faci, dacă ai fi nevoit. În acelaşi timp, colegii de cameră sunt deseori foarte insensibili la cum folosesc spaţiul pe care îl au în comun, şi există unele preocupări că, în timp ce nu este ceva unic să ai un coleg de cameră gay, o mutare poate fi de dorit. Dacă acest coleg al tău ia parte la o activitate în camera ta care te deranjează (de ex., folosind limbaj sau material explicit sexual, primind vizite sau dând petreceri noaptea târziu, activitate sexuală, etc.), ar fi potrivit să-i faci cunoscute preocupările tale direct colegului tău de cameră.

Dacă din oricare motiv această discuţie nu rezolvă preocupările tale, ar trebui să planifici să le discuţi cu consilierul tău rezident, după ce l-ai invitat pe colegul tău de cameră să vină să ia parte împreună cu tine la acea discuţie. Consilierul tău rezident te poate ajuta să-ţi pui în ordine opţiunile, în rolul de mediator. Preocupările tale pot să nu fie specific gay, ci doar probleme obişnuite pe care le au colegii de cameră. Faptul de a cunoaşte ce opţiuni ai te poate ajuta să te simţi mai puţin prins în capcană de circumstanţele tale.

Arată compasiune – Arătarea compasiunii poate fi cea mai grea parte în confruntarea cu colegul tău de cameră. Pe de o parte, poate că nu simţi prea multă compasiune, aşa că a fi motivat să fii plin de compasiune poate părea imposibil. În acelaşi timp poate că nu vei avea parte de o primire călduroasă în încercările tale de a arăta compasiune, astfel încât te poţi simţi respins sau un ratat, dacă nu ai „succes” în eforturile tale. Totuşi, dacă te concentrezi mai degrabă asupra responsabilităţii tale de a arăta compasiune, decât asupra sentimentelor tale sau asupra felului în care primeşte aceasta cealaltă persoană, vei găsi că este mult mai uşor (Iacov 3:17-18).

Compasiunea implică să ai grijă de acele aspecte din viaţa colegului tău de cameră unde şi când poţi – să-ţi pese de ce îi pasă lui, să te întristezi când poţi şi să te bucuri unde poţi. Evident, ca şi cu toţi oamenii, colegul tău se poate bucura în păcat sau poate dispera din proprie convingere, şi poţi să nu găseşti potrivit să te bucuri sau să te întristezi cu el în toate momentele. Totuşi, există mult mai mult în viaţa colegului tău de cameră decât bucuria în păcat, şi sunt împrejurări şi momente în care îţi poate păsa de o fiinţă omenească, fără să ceri o înţelegere ideologică. Isus nu a aşteptat ca noi să fim de acord cu El că suntem păcătoşi înainte să ne arate compasiune. Dimpotrivă, „Dumnezeu Îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi” (Romani 5:8).

Oferă perspectivă – Uneori dacă ale tale convingeri religioase sunt cunoscute altora, oamenii vor presupune (este de înţeles) ceea ce gândeşti, simţi sau crezi. Deseori relativa importanţă sau locul deosebit pe care homosexualitatea îl are în propria ta părere despre lume nu va fi imediat aparent, şi cu cât vorbeşti mai mult despre aceasta, cu atât le va părea celorlalţi că este o problemă colosal de mare în comparaţie cu celelalte chestiuni din mintea ta. Fără a încerca să dovedeşti că TU ai DREPTATE, poţi încerca să-l ajuţi pe colegul tău de cameră să înţeleagă de ce nu te simţi confortabil, de ce ALTE chestiuni te fac să nu te simţi confortabil, etc. În acelaşi timp, poate că vei vrea să depui efortul de a demonstra clar că nu corespunzi unui stereotip evanghelic sau fundamentalist de ură, ipocrizie, etc. Unde CORESPUNZI unui asemenea stereotip, poţi prezenta un model de căinţă şi smerenie, punând propriul tău păcat într-o perspectivă pe care colegul tău de cameră (prin harul lui Dumnezeu) o poate înţelege.

Include-l în viaţa ta – Dacă nu te simţi confortabil cu colegul tău de cameră, fără să realizezi, te poţi retrage faţă de acea persoană într-un asemenea mod încât se poate simţi exclusă. În timp ce poate nu aceasta este intenţia ta, ceea ce comunici cuiva când reacţionezi inconştient din interes personal, este că asemenea oameni trebuie să fie evitaţi. Ei pot observa că nu vorbeşti cu ei despre aceleaşi lucruri cum faci cu alţii, că te porţi diferit, că faci lucruri diferite. Poţi să înaintezi mult înspre uşurarea tensiunii şi trăirea Evangheliei doar incluzându-l în mod deliberat pe colegul tău de cameră în tot felul de lucruri în viaţa ta. Faptul de a vorbi cu colegul tău de cameră despre relaţiile, temerile şi întrebările tale, poate arăta că oamenii lui Dumnezeu îl pot primi cu bucurie în vieţile lor fără să fie contaminaţi (Luca 15; 1 Corinteni 5:9-10).

Ceea ce NU POŢI face

Chiar când te gândeşti la ce poţi face, şi încerci să eviţi lucrurile pe care nu ar trebui să le faci, îţi poate fi de ajutor să ai clar în minte ce NU POŢI face.

Nu te justifica – Faptul că eşti creştin şi colegul tău de cameră este gay, NU este o scuză pentru păcatele tale. Într-adevăr, dacă tu crezi că poţi păcătui în mod deschis fără teamă de consecinţe, aceasta înseamnă să comunici că ipocrizia este în ordine, dar homosexualitatea, nu este. Arată-i colegului tău de cameră cum arată mărturisirea, căinţa, cererea de iertare şi restaurarea. Poate că va începe să înţeleagă.

Nu te preface că totul este OK – Viaţa nu este uşoară, plăcută sau OK, nici oamenii nu sunt. Există un impuls de înţeles de a înlocui conflictul şi tensiunea cu pacea şi ordinea. Tot ce poţi spera între doi păcătoşi este fie (a) o smerenie sinceră în mijlocul păcatului din inimile şi purtarea noastră, sau (b) evitarea superficială a conflictului în mijlocul păcatului din inimile şi purtarea noastră. Alege: cineva este răvăşit acum, cineva va fi mult mai răvăşit mai târziu, şi mai târziu poate fi prea târziu ca să prezinţi Evanghelia cuiva în nevoie.

Nu fă ca cineva să pară diferit – Gândeşte-te la propriul tău păcat. Stă numai în puterea ta să-ţi schimbi inima şi întreaga viaţă să fie ce ar trebui să fie? NU! Ce te face să crezi că poţi schimba pe altcineva, sau că poţi convinge pe cineva să facă ceea ce nu poţi face nici tu însuţi? Ce poţi face este să-I ceri lui Dumnezeu să te ajute pe TINE să te schimbi, şi APOI să-I ceri să lucreze în acelaşi fel ca să schimbe viaţa colegului tău de cameră.

Nu încerca să-L faci pe Dumnezeu să facă ce vrei tu – Dumnezeu nu face întotdeauna ce vrem noi să facă, sau când vrem noi să facă. Deseori oamenii vor ajunge să aibă multe resentimente faţă de Dumnezeu pentru că nu uşurează tensiunea în felul în care vor ei, când vor ei. Dumnezeu este mai înţelept şi mai răbdător decât suntem noi, şi ştie cel mai bine cum să lucreze în împrejurările noastre. Poţi să-I spui lui Dumnezeu ce ţi-a promis; poţi să-I spui mulţumesc dinainte pentru că Îşi ţine promisiunile, dar nu-I poţi spune cum să facă ce ştie El cel mai bine – să aibă de-a face plin de îndurare cu păcătoşi ca noi.

Ce TREBUIE să faci

„Deci, ce crezi?”

Dumnezeu ne-a chemat să ne iubim aproapele ca pe noi înşine (Galateni 5:14). Cum ai vrea să reacţioneze cineva faţă de tine când sărbătoreşti ceva ce este greşit? Îţi poţi imagina dezamăgirea pe care ai putea-o simţi când ai afla că cineva apropiat ţie a obiectat la ceva ce în mintea ta este esenţial pentru tine ca persoană?

Pe de altă parte, îţi poţi imagina cât de neîncrezător te-ai putea simţi faţă de cineva despre care ai aflat că a nu a fost sincer cu tine despre ceva atât de important? Orice faci, trebuie să fii sincer. „Un răspuns bun este ca un sărut pe buze” (Proverbe 24:26).

Fii tu însuţi; fii sincer şi ai încredere în Dumnezeu că va lucra în împrejurările tale prin slăbiciunile şi lipsurile tale, pentru gloria Lui şi pentru binele tuturor care vor avea nevoie de El.

Tradus şi folosit cu permisiune de pe www.exodusintenational.org.

Aşteptăm comentariul tău la pagina Contact.