Este homosexualitatea genetică?
Nu, homosexualitatea nu este genetică. Dar nici nu aleg oamenii să aibă sentimente homosexuale.
Genetica este domeniul ştiinţei. Aşa că să nu pierdem din vedere ce a aflat ştiinţa cu privire la homosexualitate şi genetică. Mai întâi ştiinţa a descoperit că sexualitatea şi orientarea sexuală sunt unele dintre cele mai complexe aspecte al oamenilor şi că răspunsurile la întrebări simple precum: „Este homosexualitatea genetică?” nu sunt simple. De exemplu, ştiinţa nu are niciun test care îi poate identifica pe homosexuali de heterosexuali – niciun test al vreunei gene sau ADN, niciun test al sângelui sau hormonal, niciun test al vreunui organ.
Unii oamenii au studiat gemenii. Dacă homosexualitatea este exclusiv genetică, te-ai aştepta să găseşti o corelare de unu la unu a orientării sexuale pentru gemenii identici. Cu alte cuvinte, de fiecare dată când unul dintre gemeni ar fi homosexual, celălalt geamăn identic ar fi de asemenea homosexual, pentru că au gene identice. Studiile pe gemeni nu arată aceasta. Ceea ce au arătat unele studii pe gemeni este că atunci când unul dintre gemeni este homosexual, situaţiile când celălalt geamăn este de asemenea homosexual apar mult mai des decât apare homosexualitatea în general în societate. Dar aceste studii au privit şi restul familiei şi au găsit că rata homosexualităţii în restul familiei, inclusiv fraţi adoptaţi, era cu 200-300 % mai mare decât rata generală în societate. Şi astfel datele conduc la concluzia că ceva face ca homosexualitatea să apară mai frecvent în anumite familii, dar că acest lucru nu poate fi genetica, deoarece rata creşterii apare şi la fraţii adoptaţi, care nu au deloc gene comune cu restul familiei.
Alţii au studiat structurile hormonilor şi creierului, căutând alte cauze posibile ale homosexualităţii, care ar fi biologice, dar nu genetice. În timp ce au găsit că pot exista diferenţe biologice între heterosexuali şi homosexuali, ei nu pot determina dacă aceste posibile diferenţe cauzează homosexualitatea sau sunt rezultatul activităţii homosexuale.
Iar alţi oameni de ştiinţă au studiat cauzele sociologice şi psihologice ale homosexualităţii. Şi au găsit dovezi substanţiale că homosexualitatea este dezvoltată (ceva în care creşti) şi că orientarea sexuală nu este fixă, ci se poate schimba.
Când toată cercetarea care s-a făcut pentru a înţelege cauzele este centralizată, întrebării despre cauzele homosexualităţii i se poate răspunde după cum urmează. Mai întâi, ştiinţa nu are un răspuns ferm cu care oricine din domeniul ştiinţei, ca să nu mai zicem oricine altcineva, să fie de acord. Originile homosexualităţii nu sunt clar înţelese de oamenii de ştiinţă şi această topică este subiectul unei dezbateri. Dovada ştiinţifică despre cauză sau cauze este deocamdată neconcludentă. În al doilea rând, ştiinţa poate spune că această căutare a cauzelor este mai bine înţeleasă mai degrabă ca o combinaţie de cauze, decât ca o singură cauză. Poate fi mai corect şi mai de ajutor să considerăm că o combinaţie de factori psihologici, de mediu şi biologici, împreună cu alegerea umană contribuie în grade diferite, care diferă de la persoană la persoană, la cauzarea homosexualităţii.
Este de asemenea important de notat că fiecare individ care experimentează atracţie faţă de persoane de acelaşi sex sau se identifică mai târziu ca gay sau lesbiană, va avea predispoziţii şi experienţe unice care contribuie mai mult sau mai puţin la formarea identităţii sale sexuale. Cu alte cuvinte, aceste predispoziţii şi experienţe sunt simţite diferit de fiecare individ.
Trebuie să mai facem o observaţie despre alegerea umană. Tocmai am spus că factorii psihologici, de mediu şi biologici se combină cu alegerea umană. Alegerea umană poate fi văzută corect ca unul dintre factorii care influenţează dezvoltarea orientării sexuale, dar aceasta nu înseamnă că oamenii decid în mod conştient orientarea lor sexuală. Nimeni nu hotărăşte într-o anumită zi că din acea zi va fi homosexual. În schimb, orientarea sexuală este modelată şi remodelată de o serie de multe alegeri şi de răspunsul la circumstanţele vieţii cuiva şi de enorme presiuni culturale şi sociale.
În concluzie, nu spunem că nu există factori biologici implicaţi în homosexualitate. Nu spunem că teoriile psihologice au fost dovedite şi că sunt singurii factori. Şi spunem clar că oamenii nu aleg să aibă atracţii homosexuale. Întrebarea despre cauzele homosexualităţii pare să aibă un răspuns mai degrabă complicat. Dovada ştiinţifică despre cauza sau cauzele ei este deocamdată neconcludentă. Dar ceea ce este clar este că nu trebuie să adoptăm o abordare sau/sau. Căutarea cauzelor este mai bine înţeleasă ca o combinaţie de cauze cu aspecte multiple.
Tradus şi folosit cu permisiune de pe www.exodusglobalalliance.org.
Aşteptăm comentariul tău la rubrica noastră Contact.
