Prima jumătate a vieţii mele a fost o tabără de concentrare emoţională: mama mea alcoolică a fost omorâtă într-un accident de maşină când aveam patru ani. Mai înainte, fusesem molestat sexual de un „prieten” de familie. După moartea mamei mele, am fost despărţit de tatăl meu timp de un an. Trăiam într-un gol emoţional. Identitatea şi siguranţa mea ca băiat nu erau susţinute şi hrănite. Mai târziu, la şcoală, am fost în mod curent ridiculizat, respins şi abuzat fizic datorită gesturilor mele efeminate. Deşi am încercat să „mă conformez normelor”, am continuat să fie etichetat drept un homosexual şi un eşec ca bărbat. Nu este de mirare că aveam probleme. Ca adolescent, încă nu mă identificasem ca homosexual. Dar eram cu siguranţă conştient de atracţiile mele faţă de acelaşi sex şi simţeam teamă şi ruşine. Câţiva ani mai târziu, când în cele din urmă m-am implicat în scena gay, am simţit aşa o uşurare. Mă simţeam acceptat şi înţeles. Cel puţin aveam un loc căruia să-i aparţin. Curând trăiam palpitant, periculos şi costisitor, şi mă înconjuram întotdeauna de oameni care susţineau şi promovau viaţa gay. Când trăiam în Hawaii, cei doi colegi de apartament ai mei au devenit soţ şi soţ în prima căsătorie gay neoficială din acel stat, într-o biserică pro-gay. Am fost cavalerul lor de onoare. Dar mai târziu, ei aveau să fie primii care să îmi spună că învingerea homosexualităţii era posibilă – începuseră ei înşişi să o facă. Au spus că Dumnezeu îi ajuta şi că se rugau pentru mine. Am râs cu dispreţ, considerându-i un fel de trădători.
Propria mea călătorie de ieşire din viaţa gay a început cu încercarea mea de a-mi asigura dragostea masculină devenind femeie printr-o schimbare se sex. Deşi nu am ajuns niciodată să fac operaţie, urmam terapie hormonală şi trăiam ca femeie cam de un an şi jumătate. Dar chiar şi atunci am înţeles că operaţia nu-mi putea rezolva cu adevărat problemele şi nu-mi putea garanta dragostea. Realizând că nu mi-am condus viaţa prea bine pe cont propriu, în cele din urmă am început să-L caut cu sinceritate pe Dumnezeu. Credinţa mea renăscută în Dumnezeu m-a condus pe un drum nou, pe care altădată îl credeam imposibil pentru mine. Nu că aş fie încercat să nu mai fiu gay. Nu ştiam „cum”, sau dacă era posibil. Eram totuşi dornic să încetez să trăiesc pe cont propriu. În schimb, m-am predat lui Dumnezeu acceptând condiţiile Lui. Era în ianuarie 1980.
Pe vremea aceea, prietenii mei gay credeau că sunt nebun. Au spus că mă voi întoarce în baruri într-o săptămână, într-o lună, într-un an. Nu m-am întors niciodată. Dar nu a fost uşor. M-am luptat mult la început, dar ca în cazul celor mai multe eforturi care merită, perseverenţa mi-a fost răsplătită. Astăzi mă bucur foarte mult de oportunitatea de a fi depăşit fostele mele probleme. Mă bucur că sunt soţ din 1982, şi tată. Nu este o dovadă că nu sunt gay, dar este o dovadă a unei vieţi despre care nu am crezut niciodată că este posibilă. Procesul meu de recuperare a avut nevoie de timp, de efort, de încurajare şi de responsabilitate în faţa prietenilor care mă susţineau. Mai important, recuperarea mea a depins de dorinţa mea de a coopera cu Dumnezeu. De-a lungul anilor şi în toată lumea, toţi cei pe care îi ştiu personal, sau de care ştiu că au învins homosexualitatea, au fost capabili de aceasta ca o consecinţă directă a vieţii închinate lui Dumnezeu şi dedicate căii lui Hristos. Deşi nu îmi voi trăi niciodată viaţa ca şi cum nu aş fi fost niciodată homosexual, sunt capabil să trăiesc depăşind faptul că am fost homosexual. Şi nu sunt unic. Sunt multe alte mii de foşti homosexuali, deşi cei mai mulţi nu recunosc aceasta în mod public. I-am întâlnit aici în Singapore şi în Asia... de fapt, oriunde în lume!
Povestea dramatică a lui Sy Rogers de învingere a homosexualităţii a fost făcută cunoscută pe şase continente şi în numeroase publicaţii şi interviuri în mass-media. A fost gazda unor emisiuni TV şi radio care au câştigat premii în S.U.A., care se ocupau în mod specific cu recuperarea din probleme sexuale.
Sy a slujit ca Preşedinte al Exodus International North America, parte a reţelei internaţionale de agenţii creştine care fac misiune pentru cei zdrobiţi sexual. Sy a fost de asemenea selectat ca unul dintre Cei Mai Importanţi Tineri Bărbaţi din America, ca şi Who’s Who în Serviciile Umane Profesionale.
Sy a slujit în bordul pastoral al Bisericii Mântuitorului Nostru din Singapore.
El şi soţia lui Karen sunt căsătoriţi din 1982. Au o fiică.
Mai multe informaţii despre Sy Rogers sunt disponibile la www.syrogers.com.
Tradus şi folosit cu permisiune de pe www.exodusglobalalliance.org.
