Dănuţ

 

Viaţa gay ... Un şir de suferinţe şi dezamăgiri!

 

De când am fost mic îmi doream să am un tată iubitor căruia să îi pese de mine, să mă iubească, să mă ia în braţe şi să îmi zică „te iubesc”, dar niciodată nu s-a întâmplat asta. Doar mama era cea care mă alinta şi mă iubea, ea se îngrijea ca nimic să nu-mi lipsească. De multe ori eram numit „mămos”, din cauză că am crescut mai mult în preajma mamei.

 

La vârsta de 10 ani mi-am dat seama că era ceva ciudat cu mine. Mă atrăgeau băieţii, dar nu ştiam ce se întâmplă! Provin dintr-o familie de creştini şi de mic am fost dus la biserică. La 14 ani acest sentiment s-a amplificat şi luptam cu mine însumi; îmi dădeam seama că nu era bine ce simt şi mă rugam să fiu tare. La 16 ani am făcut botezul la biserică, eram aşa fericit!

 

Însă la un an după aceea am cunoscut primul băiat gay, prin intermediul internetului. După ce am vorbit câteva săptămâni, a venit la mine în oraş să ne vedem. La început îmi era ruşine, dar apoi m-am obişnuit. Deşi mă întâlneam cu el destul de des, nu s-a întâmplat nimic între noi. După aproximativ un an, nu a mai avut răbdare cu mine şi ne-am despărţit. Eram aşa de supărat încât plângeam tot timpul. Îl vedeam ca pe ceva ce căutam de multă vreme. Era totul pentru mine.

 

La 17 ani şi ceva am cunoscut un alt băiat din oraş. Cu el am făcut doar lucruri „mărunte”, săruturi şi câteva atingeri. Nu am făcut mai mult, cu toate acestea minţeam când ieşeam în oraş, spunându-le alor mei că ies la nişte prieteni, însă eu mergeam să mă întâlnesc cu băieţi. Încet-încet am avansat în acest păcat, până am ajuns la 18 ani să fac prima dată sex.

 

După fiecare partidă mă simţeam oribil, îmi era ruşine de mine şi îmi era scârbă, mă rugam şi ceream ajutor ca să renunţ. Cu fiecare băiat cu care mă întâlneam îmi doream să fie o relaţie de lungă durată, îmi doream să fiu iubit. Acel gol pe care îl aveam în inimă nu era însă plin niciodată. Nicio relaţie nu ţinea, se rezuma totul la sex şi apoi gata. Mi-am zis că nu se va mai repeta şi aşa a fost, până am întâlnit un tip din Timişoara.

 

Am crezut că el va fi ce căutam de atâta vreme. Mă iubea şi era mereu lângă mine, mă ajuta din toate punctele de vedere. Am vrut chiar să mă mut la el. La biserică nu mai mergeam sau mergeam foarte rar, Biblia nu o mai citeam şi începusem să beau la petreceri, care erau din ce în ce mai dese. Însă nici această relaţie nu a ţinut, pentru că nu vroiam să fiu înşelat, nu acceptam niciun fel de aventură cu altcineva. O altă suferinţă, dezamăgire, zile cu plâns ...

 

Oare aceasta să fie viaţa pentru care am fost creat? Oare acesta sunt eu? Oare sunt iubit de Dumnezeu? Erau întrebări pe care mi le puneam, însă continuam să mă îndepărtez de Dumnezeu fără să-mi mai pese şi începeam să mă feresc a mă numi creştin. Îmi era ruşine. Continuam să mă întâlnesc cu băieţi şi să fac tot felul de lucruri, însă acestea nu mă făceau cu adevărat fericit. Îmi dădeau doar o fericire superficială, de moment, apoi rămâneam gol şi tot mai trist.

 

Viaţa gay nu te ajută în niciun fel. Este doar murdărie, păcat, dependenţă de sex şi de tot ce este mai urât. În momentul de faţă îmi este ruşine de mine şi încerc să mă schimb. Am un prieten gay, este din oraş, însă ne vedem destul de rar. Poate că este bine faptul că am stabilit că în primul rând suntem doar prieteni şi apoi iubiţi. Ne dăm doar câte un sărut la despărţire. Mă lupt, dar nu prea am putere. Ştiu că nu este bine şi cer ajutor ca să renunţ la acest gen de viaţă.

 

Unii din foştii mei parteneri mi-au rămas prieteni. Ce este ciudat este că niciunul nu este fericit. Doi dintre ei s-au îmbolnăvit de sifilis. Acum sunt marginalizaţi, iar altădată erau în centrul atenţiei. Păcatul te face orb iar mai apoi te „omoară”. Mă rog ca odată să fiu destul de hotărât să renunţ. Am început să nu mai caut băieţi gay, să nu mai intru pe site-uri  de acest gen şi să îmi şterg conturile de pe site-uri care promovează acest mod de viaţă. Am şters numere de telefon.

 

Cu ce m-am ales până acum din viaţa gay? Cu suferinţă, stres, regrete. Este greu să renunţi, dar nu imposibil. Sunt sigur că Dumnezeu nu ne-a făcut pentru a fi gay, ci pentru a fi copiii Lui sfinţi. Un prim lucru pe care îl poţi face este să începi chiar de pe acum. Şterge numerele care te îndeamnă la păcat, conturile de pe anumite site-uri ... Începe astăzi, până nu este prea târziu!

 

 

Aşteptăm comentariul tău la rubrica noastră Contact.

 

 



(c) Copyright 2008 - 2010 ContraCurentului.com. Toate drepturile rezervate.

Termeni şi Condiţii  |  Administrare