Dragoş
Salut, sunt Dragoş şi sunt gay. Îmi este foarte greu să spun acest lucru, dar este adevărul. Ştiu de când aveam vreo 15 ani, dar abia acum la 20 ani mi-am dat seama cu adevărat şi sufăr. Nimeni nu ştie şi aşa o să rămână sper, deşi de multe ori parcă îmi vine să le spun la toţi despre mine, ca să nu mai duc această povară singur.
Părinţii m-au zăpăcit să-mi fac o prietenă. Am avut, dar nu s-a întâmplat nimic între noi, pentru că îmi era frică să nu-şi dea seama. Până acum nu mi-a păsat că n-am şi eu prietenă, dar acum îmi pasă şi vreau să am pe cineva lângă mine. Câteodată mă gândesc că sunt singur pe lume, câteodată îi cer lui Dumnezeu ca a doua zi să nu mă mai trezesc, pentru că nu am pentru ce trăi.
Psihologul mă poate ajuta? Vă rog daţi-mi un răspuns, chiar nu mai ştiu ce să fac. Alor mei nu pot să le spun, pentru că mi-e teamă că ar reacţiona urât. Până acum nu am întreţinut relaţii sexuale cu nimeni, dar acum mă gândesc să cunosc un băiat pentru că nu mă mai suport, deşi îmi este frică să nu se afle. Când sunt la serviciu cu colegii mai uit, dar când ajung acasă mă apucă gândurile. La sinucidere nu m-am gândit şi sper să nu mă gândesc niciodată, pentru că n-aş putea să fac aceasta. Îl rog pe Dumnezeu în fiecare zi să mă schimbe, Îl rog ca în următoarea zi când mă trezesc să-mi placă fetele, dar nu se întâmplă aşa. Sper să fie bine, sper să fac ceva cu viaţa mea.
Ca aproape toţi homosexualiii, nici eu nu am avut un model masculin în copilăria mea. Tatăl meu nu prea vorbea cu mine, se vedea că nu prea îi pasă, bine că nici acum nu îi pasă. Câteodată spun că nici nu m-ar interesa cum sunt, atât timp cât Dumnezeu este alături de mine, pentru că este foarte greu să mă descurc cu toate acestea. Dar nu este, nu Îl simt. Câteodată am dubii că există, dar îmi trece repede. Sper ca într-o zi să fiu normal, să am şi eu o familie, dar până atunci ...
Aşteptăm comentariul tău la rubrica noastră Contact.
Mihai A.
Dragoş are nevoie de voi. Îl puteţi ajuta, că văd povestea lui pe situl vostru? Succes.
Mihai A.
Uite, Dragoş, eu am citit mesajul tău şi mi s-a părut că ai nevoie de cineva. Acel cineva sper să ţi-l găseşti tu luptând pentru ceea ce vrei să obţii. Dar cel mai bine este să vorbeşti cu un psiholog despre orientarea sexuală, deşi din câte am observat vrei şi nu vrei să fii gay, nici tu nu ştii încă. Să zicem că desenez o scară şi o numerotez de la 1 la 10. Tu te afli la mijloc, adică de la 1 la 5, mai departe nu poţi fi pentru că încă nu ştii cum o să-ţi alegi orientarea. Ai nevoie de cineva specialist în domeniu. Sincer, ai scris mai sus că nu ai început viaţa sexuală deloc. Gândeşte-te foarte bine ce vrei să obţii, după care poţi să mergi la un consilier, sau dacă nu găseşti răspunsul la ceea ce vrei să realizezi, apelează la un psiholog.
Eu te salut şi îţi urez succes, iar când îţi găseşti calea adevărată, anunţă-mă, pentru că vreau să ştiu totul, dacă tot am auzit povestea ta. Baftă!
Raluca
Psihologii consideră homosexualitatea ca fiind consecinţa a mai multe cauze, fără să se pună în totalitate de acord. Soluţia cea mai rapidă pe care o propun ei este sa ne lăsăm păgubaşi şi să „fim ceea ce suntem".
Dar noi suntem chipuri ale lui Dumnezeu, suntem creaţi frumoşi şi buni, aşa trebuie să devenim chiar şi după ce ne-am pierdut din frumuseţe şi din puritate. Eu am terminat psihologia, dar găsesc soluţiile în dragostea lui Dumnezeu, nu în teorii seci , fără viaţă.
Faptul că Îl rogi pe Dumnezeu să nu te lase singur te poate salva din prăpastia aceasta. Îţi doresc să ai parte de iubirea Lui, în faţa căreia dispar toate patimile şi pornirile spre păcat ... Din toată inima îţi doresc să primeşti ajutorul Lui.
Şi, daca eu te pot susţine vreun pic, adresa mea de email este ***.
Doamne ajută!
