Mihaly
Mă numesc Mihaly şi am citit câteva mărturii ale tinerilor cu problema atracţiei faţă de acelaşi sex. Aş vrea să vă mărturisesc cum am ajuns să fiu şi eu un gay.
Am crescut într-un loc în care certurile, scandalurile, băutura şi chiar divorţul - doar verbal - al familiei mi-au ruinat viaţa de mic copil. Ai mei când erau despărţiţi erau ba unul la mama, ba altul la tata, adică la bunicii noştri. Încă de atunci îmi plăcea să merg la biserica ortodoxă şi să spun crezul şi rugăciunea domnească în faţa enoriaşilor şi credeţi-mă, simţeam o chemare puternică a lui Dumnezeu pentru viaţa mea, şi chiar mă dedicam slujindu-L. În localitatea unde am crescut aveam şi amici care frecventau o biserică evanghelică şi mă invitau să merg acolo. Desigur mergeam, dar ce ştiam, eu fiind la 9 - 10 ani un copil neştiutor. Am început să mă las de frecventarea bisericii ortodoxe şi să frecventez biserica evanghelică din satul cu pricina.
În timpul acesta eram curios şi nedumerit de ce mă atrag băieţii. Ai mei părinţi şi amici, mai cu seamă colegi de şcoală, nu ştiau nimic cu privire la orientarea mea sexuală. Pe la vârsta de 13 - 14 ani mi-am făcut din duşmanul meu din copilărie, amicul meu preferat. Nu aveam alt gen de relaţii sexuale, în afară de mângâieri şi masturbare reciprocă. Prin 1999 ne-am mutat, culmea, amândoi cu familiile în oraş, fără ca ai noştri să afle de relaţia noastră. Eu eram mai tupeist, l atrăgeam şi îl sărutam. În timpul acesta frecventam biserica şi slujeam cu poezii şi cântări. În 2002, la 18 ani am luat botezul. Înainte şi după, cam un an şi jumătate, nu ne-am mai văzut deloc, dar Satana a venit iar să mă ispitească la aventuri. Mergeam frecvent la el, fiind vecini, ne satisfăceam reciproc şi plecam cu un gust amar ...
Pe acest om l-am iubit şi l-am preţuit nu numai ca gay, pentru că era abil şi foarte deştept, deloc tocilar. Avea ceva special. Am fost numai cu el, eu am avut unul şi bun, nu am fost plimbăreţ, de la o persoană la alta. Nu mi-a plăcut, aşa că am fost constant. Acum suntem departe unul de celălalt; nu mai suntem împreună de la sfârşitul anului 2004, iar eu m-am mutat în alt oraş. Relaţia s-a rupt înainte de a pleca, pentru că el avea prietenă şi ne vedeam la 2 – 3 zile, doar seara şi când eram eu liber, adeseori în weekenduri.
De atunci şi pană astăzi, în 2009, nu pot sa mă scap. Postesc şi am voinţă să mă scap şi nu pot. Vreau să devin hetero; relaţii homosexuale nu mai am, dar încă mă mai macină gândul pentru fostul meu amic şi mi-e cam dor. Mă rog şi uneori am câte 2 – 3 zile în care pur şi simplu nu mă gândesc la sex, ci îmi impun să fiu curat. Fetele nu prea mă atrag şi să fiu sincer, mă atrag doar unele, adică sunt cam pretenţios. Vă rog, ajutaţi-mă!
După un an ...
Cu fiecare zi ce trece încerc să mă desprind de tot ce-i rău, însă starea noastră păcătoasă ne ţine uneori aşa de rău! Timpul este cel care vindecă rănile şi tot el le şi acoperă, asta dacă vrem sau nu.
Acum, la vârsta de 25 de ani, am înţeles că fiecare om e înzestrat cu capacităţi normale şi nu anormale, ca să ducă o viaţă frumoasă, în armonie cu cele lăsate de la Cel de sus.
Astăzi încă mai am gânduri, dar nu mă las copleşit de lucrurile care m-au trădat şi care m-au făcut să fiu confuz. Cu trecerea anilor am înţeles că viaţa trebuie să o trăiesc fără de păcat şi fără să am alte orientări, însă vedeţi dv., acum gândesc liber pentru că Isus m-a eliberat şi nu m-a lăsat. Lupt! Lupt fiindcă e greu, încerc să îmi ţin mintea ocupată cu alte lucruri care să nu mă ducă la păcatul drăcesc. Mulţumesc lui Isus că mă ajută şi mă întăreşte!
Aşteptăm comentariul tău la rubrica noastră Contact.
