de Alan Medinger
De ce nu ne vindecă Dumnezeu pe toţi instantaneu de homosexualitatea noastră?
Ar putea.
Vrem să o facă; Îi cerem să o facă.
Doar Îi cerem să fim eliberaţi de ceva ce El urăşte – să fim eliberaţi de un impuls puternic de a ne comporta într-un mod pe care El îl numeşte păcătos.
Răspunsul meu – unul pe care l-am auzit şi eu de la alţii de multe ori – este că homosexualitatea este doar un simptom şi că Dumnezeu nu vrea să Se ocupe doar de simptom. El vrea să ajungă la problemele mai adânci. Disconfortul luptei homosexuale este ceea ce ne face să ne deschidem pentru ca El să facă o lucrare mult mai profundă, nu doar să Se ocupe de homosexualitatea noastră.
Deşi este un anumit adevăr aici, am ajuns să cred că nu este un răspuns pe deplin satisfăcător. Să presupunem că rădăcinile homosexualităţii unui bărbat ar fi ura pentru bărbatul care l-a molestat când era copil, o hotărâre de a-şi împlini întotdeauna propriile nevoi cu orice preţ şi un dispreţ continuu pentru tată lui. Nu l-ar putea Dumnezeu face să-l ierte pe molestator, să rupă jurământul lui de auto-suficienţă şi să se pocăiască de atitudinea lui faţă de tatăl lui – totul instantaneu şi din toată inima? Cred că ar putea. El este Dumnezeu şi poate să facă minuni în orice mod alege.
Văzând slăbiciunea vechiului meu răspuns, dar crezând că un răspuns este important fiindcă întrebarea reflectă chinul adevărat al multora dintre cei care se luptă cu homosexualitatea, am căutat alte răspunsuri în rugăciune. Cred că Dumnezeu mi-a arătat trei, şi sunt emoţionat din cauza lor. Unul vorbeşte despre natura lui Dumnezeu şi realitate, al doilea despre relaţia noastră cu Domnul şi al treilea, despre cum vrea El să ne raportăm unul la celălalt. Îngăduiţi-mi să vi le fac cunoscute.
Primul răspuns este destul de simplu. Fie că suntem vindecaţi instantaneu astăzi, sau vom fi vindecaţi treptat în următorii 20 de ani, de-abia contează în contextul eternităţii. Dintr-o perspectivă eternă, durata vieţii noastre pe acest pământ scade până la a fi nesemnificativă. Această perspectivă care l-a făcut pe Pavel să spună că priveşte „toate aceste lucruri ca o pierdere, faţă de preţul nespus de mare al cunoaşterii lui Hristos Isus, Domnul meu” (Filipeni 3:8). Cred că Dumnezeu vrea să avem o perspectivă eternă, şi luptele noastre în această lume trebuie să ne facă să adoptăm perspectiva cea mai realistă – o perspectivă eternă – a vieţii.
Al doilea răspuns trebuie să aibă de-a face cu felul în care ne raportăm la Dumnezeu. El a ales să fie în relaţie cu noi şi pentru că trăim în timp, relaţia Lui cu noi trebuie să aibă loc în timp. Natura vindecărilor miraculoase este de aşa fel încât ele au loc în afara timpului. Pentru ca Dumnezeu să lucreze cu noi în afara timpului, El trebuie să schimbe natura relaţiei Lui cu noi.
Deşi lucrarea pe care o împlineşte în noi printr-o vindecare miraculoasă face ceva pentru relaţia noastră, nu este decât un mod în care Îl experimentăm pe El. În umblarea mea creştină, luptele şi problemele mele sunt cele care mă aşează de obicei pe genunchi într-un mod mai profund şi mai deschis. Îl cunosc pe Dumnezeu într-un anumit mod pentru că sunt unul dintre cei care au avut o vindecare miraculoasă a părţii sexuale a homosexualităţii proprii acum 17 ani. Totuşi, Îl cunosc în mult mai multe moduri şi cred că mai intim, din cauza luptelor şi problemele pe care le-am întâmpinat de atunci. Acei mulţi ani de luptă cu mânia, judecata şi tendinţa mea către protecţie de sine continuă să înlăture straturile din jurul inimii mele, care mă împiedică să-L cunosc pe Dumnezeu în sensul cel mai deplin şi mai adevărat.
Un al treilea motiv pentru care cred că Dumnezeu rareori vindecă pe cineva de homosexualitatea sa instantaneu are de-a face cu comunitatea – ceva la care evanghelicii nu se gândesc suficient de des. Calea obişnuită a lui Dumnezeu este ca vindecarea să aibă loc în comunitatea credincioşilor. În cele mai multe circumstanţe, El vrea ca noi – Trupul lui Hristos aici pe pământ – să fie agenţii vindecării Sale. Aceasta se aplică dacă vindecarea vine repede, ca răspuns la punerea mâinilor şi ungerea cu ulei de către bătrâni (Iacov 5:14) sau dacă are loc treptat prin dragostea, grija şi sfatul altor credincioşi. În unele sensuri, există mai multe binecuvântări când Dumnezeu vindecă treptat prin comunitatea creştină.
Te-ai întrebat vreodată de ce a trebuit să ne începem viaţa ca şi copilaşi; neajutoraţi, scoţând sunete ascuţite, fiinţe nici şi în nevoie, care au nevoie de atâta îngrijire? Planul lui Dumnezeu a fost şi este ca fiecare dintre noi să crească, să se dezvolte, să înveţe şi să simtă dragostea prin alţii. Cu excepţia lui Adam şi Eva – şi ei nu s-au descurcat prea bine – El a ales să nu ne facă de la început adulţi educaţi, pe deplin dezvoltaţi. Planul Lui a fost comunitatea – să avem grijă unul de celălalt.
Într-un cămin creştin, cine primeşte de obicei cea mai mare binecuvântare în creşterea copilului, copilul sau părintele? Pentru că am fost ambele, afirm că părintele. Dacă îţi slujesc în durerea ta emoţională sau fizică, cine primeşte cea mai mare binecuvântare, tu sau eu? Cred că eu.
Vindecarea homosexualului, ca cele mai multe vindecări, are loc de obicei în cadrul comunităţii credincioşilor. Astfel, nu numai cel care se luptă cu homosexualitatea este vindecat, ci binecuvântările îi copleşesc pe toţi cei care au fost folosiţi de Dumnezeu în vindecare. Dumnezeu este glorificat în ochii întregii comunităţi şi comunitatea este binecuvântată şi zidită.
Dumnezeu face mai mult decât să creeze o relaţie perfectă între El şi mine; El Îşi întemeiază Împărăţia. Când Isus domneşte, acea Împărăţie va fi pe deplin realizată. Între timp, El pregăteşte cetăţenii acelei Împărăţii. Un mod în care face aceasta este învăţându-ne să slujim unul celuilalt în comunitate.
Aici este un mesaj pentru biserica lărgită. Vindecarea bărbatului homosexual şi a femeii homosexuale oferă oportunităţi glorioase altor creştini, de a fi binecuvântaţi şi întăriţi. Prin slujbele de vindecare, prin rugăciunea de mijlocire, prin consiliere şi simplă prietenie, creştinii au oportunitatea de a fi parte a planului glorios al lui Dumnezeu. Vei fi binecuvântat, Trupul va fi zidit şi Dumnezeu va fi glorificat când iei parte la acest proces.
Vindecarea instantanee oferă un semn convingător al marii puteri a lui Dumnezeu, un semn de care avem toţi nevoie, acum şi oricând. Vindecarea treptată prin Trupul lui Hristos face şi mai mult. Face şi mai evidentă realitatea prezenţei lui Isus aici, printre noi.
Tradus şi folosit cu permisiune de pe www.exodus.to.
Aşteptăm comentariul tău la rubrica noastră Contact.
M.E.V.
Medinger are dreptate în ce a scris. Toată viaţa aceasta modernă ne îndepărtează şi mai mult de Cel de Sus. Trăim prea intens şi ne dorim prea multe ca să ne mai uităm şi în suflet. Am uitat să trăim decent şi liniştit. De ce să aibă vecinul ceva, îmi trebuie, nu-mi trebuie, trebuie să am şi eu, indiferent cum. De ce altul are şi eu nu? Şi puţini sunt cei care ţin cu adevărat la Dumnezeu.
