Găsirea vieţii adevărate

 

de Reverend David Kyle Foster

 

De ce ar vrea un băiat de 9 ani să se omoare? Numai în ultimii câţiva ani am fost în stare să dau un răspuns. Am fost unul dintre acei copii „sensibili” şi strigătele şi bătăile din casa mea m-au afectat profund. În multe nopţi mă ascundeam pe podea, în spatele canapelei, într-o cameră goală a casei, unde nu mă putea găsi nimeni. Sau îmi petreceam ziua la cinematograf, privind acelaşi film iar şi iar, devenind parte a vieţilor personajelor – totul ca să uit durerea de a nu fi iubit. Una dintre marile traume ale copilăriei mele a fost bătaia zilnică pe care mi-o dădea bătăuşul din vecinătate. Într-o zi am decis să încerc să-l fac să râdă făcând striptease, astfel încât să nu mă lovească. A funcţionat! Atunci am descoperit că puteam face oamenii să mă placă scoţându-mi hainele, o lecţie care în cele din urmă avea să mă ducă la prostituţie.

 

Tatăl meu era un educator sever care inspira teamă. Într-o zi, când mă lovea cu cureaua, mi-am afirmat ura faţă de el şi am declarat în inima mea că nu era tatăl meu. Ura de sine a devenit rodul firesc al acelei decizii, ca şi inabilitatea de a-mi găsi propria identitate masculină.

 

Pe vremea aceea, masturbarea devenise obsesivă. Am devenit introspectiv şi concentrat asupra sinelui, scuipând ura de sine în oglindă în fiecare zi după şcoală. Curând am avut prima dintre mai multe tentative de suicid, neştiind cum altfel să scap de durerea şi tulburarea interioară.

 

Din primii mei ani, o prietenă de familie adultă m-a necăjit neîncetat cu privire la fete, şi astfel am crescut cu o teamă infernală profundă că o femeie matură mă va umili. Când am devenit activ sexual în ultimii ani ai adolescenţei, a devenit pur şi simplu mult mai puţin stresant să fac sex cu bărbaţi. De altfel, cei mai mulţi dintre cei care mă căutau erau bărbaţi mai în vârstă care nu aşteptau reciprocitate din partea mea. Adânc în interiorul meu, căutam o figură a tatălui, astfel încât eram dornic de atenţia lor.

 

Tatăl meu era pastor, dar am crescut urându-L pe Dumnezeu. Faptul că nu am avut caracterul Lui iubitor prezentat în casa mea, a contribuit fără îndoială la ostilitatea mea faţă de biserică. Şi la fel cum îmi uram tatăl, simţeam o ură similară faţă de Dumnezeu, Tatăl meu ceresc.

 

În ultimii ani ai adolescenţei mele am fost nechibzuit şi nepăsător, lăsându-mă în voia obiceiului consumului de droguri, care m-ar fi putut omorî cu uşurinţă. La un nivel inconştient, ajunsesem la concluzia că mersesem prea departe ca să mai fiu salvat vreodată şi astfel am pornit să retrăiesc viaţa lui Errol Flynn, aşa cum este înregistrată ea în cartea lui „Căile mele rele, rele”. Hotărând să las soarta să mă ducă oriunde putea, m-am mutat la Hollywood.

 

Spre uimirea tuturor, în timp scurt jucam roluri principale în filme. Cazanul interior al furiei îmi dădea abilitatea de a comunica emoţia profundă pe ecran. Înainte de a-mi da seama, aveam doi dintre cei mai buni agenţi din oraş, un număr foarte mare de reclame naţionale plătite şi mai multe roluri principale.

 

Dar nimeni nu bănuia viaţa mea dublă. În timpul zilei eram David Kyle, noua stea în ascensiune, concurând pentru roluri principale cu toate starurile tinere de film ale zilei. În timpul nopţii eram „Steve”, un prostituat pe străzile Hollywood-ului, încercând inconştient să-mi distrug succesul din cauza sentimentelor mele adânci ale lipsei de valoare.

 

Deseori urcam în maşini, ştiind că ocupanţii lor vor încerca să îmi ia viaţa. Speram doar că vor termina repede. De fiecare dată, Domnul m-a scăpat şi inima mea a fost mişcată de sentimentul îndurării şi protecţiei lui Dumnezeu.

 

La vârsta de 29 de ani, eram bolnav din cauza drogurilor, alcoolului şi prostituţiei. Am încercat să găsesc un sens al vieţii urmându-l pe Guru Maharaj Ji, autoproclamat „stăpânul perfect al universului”. Într-o ocazie, oricât ar părea de ciudat, am atins nirvana sau conştienţa de Dumnezeu, simţindu-mă „una” cu Dumnezeu şi cu universul. În alte ocazii, l-am văzut pe guru făcând minuni supranaturale şi am presupus cu naivitate că numai Dumnezeu putea face aceasta.

 

Între timp, mama şi tatăl meu deveniseră creştini adevăraţi şi îi puseseră pe toţi prietenii lor să se roage pentru mine. Apoi, cum am început să am îndoieli despre al meu guru dumnezeu, am început să mă rog Dumnezeului care a creat universul – care avea un Fiu numit Isus.

 

„Te rog păzeşte-mă de a fi înşelat dacă urmez un profet fals”, m-am rugat. Deodată am simţit un râu de apă vie (Ioan 4:14) incredibil de puternic, ridicându-se în valuri în fiinţa mea. Părea o cascadă dezlănţuită de dragoste lichidă şi se părea că voi muri din cauza intensităţii sale. Când am strigat: „Opreşte-te!”, a încetat şi eu am căzut plângând pe podea. Dumnezeu există, am gândit, şi El mă iubeşte!

 

Curând după aceea, m-am simţit îndemnat să vizitez ţara lui Israel, căutând adevărul despre Isus Hristos. Înăuntrul unei biserici lângă Grădina din Ghetsimani, m-am rugat pentru un răspuns la întrebarea mea arzătoare: „Dacă atât Dumnezeu, cât şi Satan pot face minuni, cum pot şti care este cu adevărat de la Dumnezeu?”

 

Am simţit că Dumnezeu vorbea direct foamei mele, căutându-mi inima: „Cine a dovedit dragostea Sa pentru tine?” Scene de la biciuirea şi răstignirea lui Isus au început să-mi treacă prin minte şi am înţeles adevărul: Dumnezeu m-a iubit atât de mult încât L-a trimis pe Fiul Său să moară pe cruce pentru mine.

 

Dumnezeu a început o serie de minuni în viaţa mea. În şase săptămâni, mergeam la Şcoala Trinity Evangelical Divinity de lângă Chicago, educaţia mea fiind plătită în întregime de un om de afaceri creştin. Am absolvit cu un masterat în Divinitate în 1983. În timpul următorului deceniu, am lucrat pentru câteva misiuni creştine mari, înainte ca Dumnezeu să mă cheme să lucrez cu normă întreagă ca director la Misiunile Mastering Life, care învaţă trupul lui Hristos să slujească oamenilor frânţi sexual.

 

Dumnezeu a lucrat cu credincioşie de-a lungul anilor ca să-mi aducă vindecare din dependenţa mea sexuală trecută. Imediat după mântuirea mea, m-am dus la pastor şi am spus: „Mă culc cu doi sau trei oameni în fiecare noapte de aproape zece ani. Ştiu că-mi vei cere să mă opresc, dar nu pot”.

 

„Nu-ţi voi cere să te opreşti”, a răspuns el şi îmi amintesc că am gândit: „Ce-i cu tine? Eşti pastor. Trebuie să-mi spui să mă opresc!” Dar el încerca să mă facă să înţeleg un adevăr adânc: Dumnezeu avea să o facă pentru mine. El avea să trăiască dreptatea Lui prin mine. Tot ce aveam de făcut era să urmăresc o relaţie intimă cu El şi să Îi îngădui să ia controlul complet al vieţii mele.

 

Cu o credinţă de copil, am crezut şi Dumnezeu a început cu adevărat să trăiască dreptatea Lui prin mine. Din acea zi, El m-a păzit să cad iar în imoralitate sexuală.

 

Desigur, mai trebuie să mă confrunt cu ispite sexuale care apar. Îmi amintesc când eram în Orlando odată, ca să înregistrez al nostru „Curs video de vindecare sexuală”. Biserica m-a dus într-un hotel localizat chiar în mijlocul cluburilor de striptease şi al magazinelor porno.

 

Când am intrat în camera mea de hotel, lângă patul meu erau două reviste porno. Când am început să mă uit la una, Duhul Sfânt mi-a zis: „Satan încearcă să te facă să ieşi afară!”

 

„Mulţumesc, Dumnezeule”, am murmurat eu. M-a cuprins o încântare bruscă şi am aruncat revistele în lada de gunoi şi le-a călcat cu putere cu piciorul, băgându-le la fund. Când am călcat pe ele, Duhul Sfânt a vestit la fel de clar ca un clopoţel în inima mea: „Îl voi zdrobi sub picioarele Mele!” (vezi Romani 16:20).

 

În timpul celor douăzeci de ani ai vindecării, Dumnezeu mi-a transformat inima răzvrătită în una a dragostei şi harului. Şi a vindecat acele domenii ale păcatului şi slăbiciunii care mă duceau în primul rând în robie.

 

Dumnezeu a îndepărtat ura adâncă pe care o aveam pentru tatăl meu. Într-o zi mi-a cerut să-l iert pe tata. Nu pot, am gândit. Rănile sunt prea adânci. Apoi am adăugat: „Dar dacă Tu mă vei face să fiu în stare, o voi face.”

 

Apoi Domnul mi-a zis: „Ia iertarea de la Mine şi dă-i-o tatălui tău.” În Duhul, m-am întins, am luat iertare din mâna iertătoare a lui Isus şi m-am întors către tatăl meu, spunând: „Tată, cu putinţa pe care o are Isus de a te ierta, te iert.” Imediat am simţit o eliberare de ură şi amărăciune, care nu au revenit niciodată.

 

Dumnezeu doreşte să facă trofee ale dragostei şi harului Său din cei pe care îi salvează. Într-un mod care surprinde lumea, El ne pune pe unii dintre noi într-o misiune exact în acelaşi domeniu în care am căzut cel mai jos. Înlocuind cea mai mare slăbiciune a noastră cu tăria Sa, El astupă gura celor care nu Îl recunosc.

 

 

Tradus şi folosit cu permisiune de pe www.exodus.to.

 

Aşteptăm comentariul tău la rubrica noastră Contact.

 

 



(c) Copyright 2008 - 2010 ContraCurentului.com. Toate drepturile rezervate.

Termeni şi Condiţii  |  Administrare